Una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală este depresia, care se manifestă ca o stare generalizată de tristețe profundă ce cuprinde corpul, gândurile, emoțiile și comportamentul.

Tot ceea ce în trecut aducea satisfacție și plăcere a rămas doar o amintire. Ceea ce înainte reprezenta un scop și un sens pentru a trăi acum nu mai reprezintă nimic.

Universul celui suferind se îngustează, iar bucuria, creativitatea, motivația, vitalitatea, încrederea, altfel spus, pofta de viață, rămân istorie. Această pierdere a bucuriei de a trăi poate fi întâlnită la copii, adolescenți și adulți, iar cauzele apariției acestei condiții pot fi complexe.

Progresul științific ne aduce mai aproape de înțelegerea cauzelor și, implicit, mai aproape de soluții. Din fericire, depresia se tratează, însă succesul vindecării ține de o abordare bio-psiho-socială / relaționară. Compoziția chimică a creierului nostru într-un episod depresiv este modificată, find asociată cu o scădere a nivelului de serotonină și dopamină.

Medicația poate da rezultate, dar nu suficiente. Chimia creierului este determinată și de comportamentele, găndurile și emoțiile noastre. Așadar, psihoterapia poate să vină în ajutor.

Într-un proces psihoterapeutic corect se vor identifica cauzele care au determinat apariția simptomelor și, cel mai important, se vor scoate la lumină resursele. Psihoterapia trebuie înțelesă ca o intervenție prin care se reduce perioada suferinței, un beneficiu enorm ținând cont de faptul că pentru unele persoane simptomele depresive pot persista chiar și până la 5 ani.

Viața este un lung proces de adaptare, iar psihicul nostru este mereu într-un proces de reglare. Suferința vieții netrăite, frustrarea, lipsa satisfacției ar putea să ne conducă spre o altă înțelegere a ceea ce ne lipsește și spre o luptă, găsindu-ne un sens pentru care să trăim.

Demersul psihoterapeutic poate să ofere cadrul de manifestare, înțelegere și acceptare a suferinței. Cu cât încercăm să îngropăm ceea ce ne este greu să tolerăm, cu atât mai mult vom eșua în a trăi viața din plin.

Izolarea și renunțarea la rutina zilnică pot intensifica dispoziția depresivă, astfel că demersul terapeutic urmărește să identifice acele aspecte care sunt în controlul celui suferind.

Alimentația sănătoasă, igiena personală, activitatea fizică sau orice ocupație care produce plăcere pot face diferența. La început poate fi greu, poate nu funcționează, dar cu cât frecvența este crescută, modificările interne pozitive vor apărea.

Depresia trăiește în tăcere, dar această tăcere este aparentă. O relație terapeutică bazată pe empatie, încredere și acceptare va ajuta pacientul să vorbescă liber, iar acest climat va favoriza vindecarea.

Riscul cel mai mare atunci când o persoana se află într-un episod depresiv este sinuciderea. Tentativele de suicid pot avea consecințe profunde asupra propriei persoane, dar și a celor din jurul nostru. De la ideația suicidară până la a pune în act un plan concret este un drum imprevizibil și uneori greu de intuit.

Psihoterapia poate să prevină astfel de evenimente prin identificarea unor mecanisme de reglare emoțională. De exemplu, furia întoarsă către propria persoană ar putea fi sublimată printr-o activitate creativă.

Din nefericire, depresia este asociată și cu alte probleme de natură psihologică, cum ar fi anxietatea și dependențele. Această asociere complică mai mult lucrurile, dar din fericire există soluții și pentru ele.

Depresia nu înseamnă slăbiciune și nu avem de ce să ne simțim rușinați de ceea ce trăim. Este profund uman să traversăm perioade mai dificile, când parcă viața ne-a învins, dar atunci să acceptăm că un episod depresiv a fost modalitatea prin care psihicul nostru a reușit, în acel moment, să supraviețuiască.

Cu cât așteptăm mai mult, simptomele se pot croniciza. Drept urmare, ar fi bine să acordăm mai multă atenție prevenției. Este important să ne acordăm un timp pentru introspecție, să privim la ce se întâmplă cu bucuria și tristețea, prin ce trece corpul nostru, cum ne afectează relațiile cu familia, prietenii și lumea în general, să ne focusăm pe vitalitate și dragul de a trăi.

Nicio societate nu trebuie să ignore sănătatea emoțională a cetățenilor. Educația, accesul la informație și la programe de suport pot face diferența. Este mult mai costisitor să tratăm, decât să prevenim.

Articol scris de psiholog-psihoterapeut Andrei Hosciuc.